Recent a fost adoptată o nouă lege a dialogului social în România, în concret, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social1 (Legea nr. 367/2022"), care abrogă reglementarea anterioară, în concret, Legea nr. 62/20112 .

Noua lege a dialogului social schimbă regulile jocului și aduce patru modificări semnificative:

  • introduce obligativitatea negocierii colective, atât la nivel de unitate (dacă are cel puţin 10 angajaţi), cât și la nivel de sector de negociere;
  • prevede posibilitatea negocierii colective la nivel național;
  • introduce noi obligații în sarcina angajatorilor cu privire la informarea și consultarea reprezentanților salariaților/organizațiilor sindicale;
  • extinde sfera cazurilor declanșatoare ale conflictelor colective de muncă.

În plus, spre deosebire de vechea reglementare, puternic criticată de către organizațiile sindicale, noua lege a dialogului social conferă puteri extinse organizațiilor sindicale și instituie o procedură mai facilă de constituire și reprezentare a salariaților.

Astfel, în următoarea perioadă, ne așteptăm la relansarea dialogului social în România și creșterea gradului de acoperire al salariaților de către contracte colective de muncă. Însă întrebarea noastră este dacă noua "umbrelă colectivă" va putea îmbina cu succes nevoile actuale ale angajatorilor cu cele ale salariaților sau va deveni doar un instrument de coerciție al angajatorilor.

În acest context, acest articol își propune să analizeze cele mai importante aspecte introduse prin Legea nr. 367/2022, precum și obligațiile care incumbă angajatorilor în noul context socio-juridic.

01 Constituirea și reprezentativitatea sindicatelor

Legea nr. 367/2022 simplifică procedura de constituire a sindicatelor, fiind redus numărul de angajați/lucrători din aceeași unitate care pot constitui un sindicat de la 15 la 10 angajați/lucrători din aceeași unitate.

De asemenea, legea prevede și posibilitatea constituirii unui sindicat care are cel puțin 20 de angajați/lucrători din unități diferite ale aceluiași sector de negociere colectivă. În acest caz, membrii organelor de conducere vor avea acces în unitățile în care au membri, pentru desfășurarea activităților sindicale, având obligația să respecte regulamentul intern al respectivelor unități.

O altă noutate este aceea că șomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat, însă nu vor fi luați în considerare la stabilirea numărului de membri de sindicat în raport cu care se constată reprezentativitatea sindicatului. Pentru funcționarii publici care au statut de membru în organul de conducere al sindicatului, s-a introdus un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă pentru această situație cu obligația angajatorului de a păstra funcția și locul de muncă al acestuia.

Personalitatea juridică se dobândește similar dispozițiilor anterioare.

În ceea ce privește reprezentativitatea sindicatului, se mențin, în mare parte, condițiile cumulative prevăzute de reglementarea anterioară. O modificare vizează numărul de membri ai sindicatului sau, după caz, ai sindicatelor componente ale federației sindicale pentru a fi reprezentativ, în concret, cel puțin 35% din numărul total de angajați/lucrători aflați într-un raport juridic de muncă sau un raport de serviciu cu unitatea (anterior procentul era de 50% + 1 din numărul angajaților unității).

02 Alegerea reprezentanților angajaților

Anterior, în legea dialogului social nu era reglementată instituția reprezentanților salariaților. Reglementări cu privire la aceasta se regăseau în Codul muncii.

Legea nr. 367/2022 reglementează instituția reprezentanților salariaților, abrogând, astfel, implicit secțiunea aferentă din Codul muncii. În principiu, legea reia o serie de reguli instituite de Codul muncii, precum:

  1. faptul ca aceștia se aleg cu votul a 50% + 1 din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitate;
  2. durata mandatului acestora este de 2 ani.

Totodată, legea aduce și o serie de modificări și/sau completări ale informațiilor existente, precum:

  1. s-a redus numărul angajaților/lucrătorilor, încadrați în unitate unde există posibilitatea ca intereselor acestora să fie promovate și apărate de reprezentanți ai salariaților, de la 20 la 10 angajați/lucrători;
  2. s-a prevăzut posibilitatea constituirii unui grup de inițiativă, care elaborează procedurile și/sau regulamentul pentru desfășurarea alegerilor și le comunică angajatorului, acesta din urmă având obligația să informeze toți angajații/lucrătorii în termen de 10 zile de la primire acestora;
  3. s-a prevăzut un număr maxim de reprezentanți aleși în funcție de numărul de salariați încadrați în unitate (de exemplu, 2 reprezentanți, la angajatorii care au sub 100 de angajați/lucrători; 3 reprezentanți, la angajatorii care au între 101 si 500 de angajați/lucrători etc.), dacă între angajator si angajați/lucrători nu există un acord cu privire la numărul acestora;
  4. nu pot fi aleși ca reprezentanți ai salariaților persoanele care: (i) ocupă funcții de conducere; (ii) asigură reprezentarea administrației în raporturile cu angajații/lucrătorii; sau (iii) participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității;
  5. la cererea angajaților/lucrătorilor, angajatorul va facilita desfășurarea procedurilor de alegere a reprezentanților angajaților/lucrătorilor.

03 Obligația de informare și consultare

Legea introduce noi reguli privind informarea și consultarea angajaților, reprezentați potrivit legii, în special, cu privire la evoluția recentă și evoluția probabilă a activităților și a situației economice a unității.

Astfel, angajatorul are următoarele obligații:

  • de a iniția procesul de informare și consultare după raportarea situațiilor financiare ale unității pe anul precedent sau, în caz de omisiune, procesul se va realiza la cererea scrisă a angajaților;

N.B. Neîndeplinirea acestei obligații constituie contravenție și se poate sancționa cu amendă de la 15.000 lei (RON) la 20.000 lei (RON).

  • de a asigura informarea și consultarea angajaților reprezentați cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii (de exemplu, situațiile de transfer de întreprindere, achiziții, fuziuni, concedieri colective, închideri de unități de producție etc.).

În plus, noua lege a dialogului social prevede următoarele:

  • angajatorul trebuie să invite sindicatul reprezentativ să participe la lucrările consiliului de administrație sau ale altui organ asimilat acestuia, la discutarea problemelor de interes profesional și social cu impact asupra angajaților/lucrătorilor;
  • hotărârile consiliului de administrație sau ale altor organe asimilate acestuia, privitoare la probleme care fac obiectul informării și consultării angajaților/lucrătorilor conform legii, vor fi comunicate în scris angajaților/lucrătorilor reprezentați în termen de două zile lucrătoare de la data desfășurării ședinței.

În unitățile unde nu sunt constituite organizații sindicale, angajatorul are obligația ca, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților, la cererea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unității respective, cu invitarea reprezentanților acestor federații.

To view the full article click here

Footnotes

1. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1238 din 22 decembrie 2022. În vigoare din 19 ianuarie 2023.

2. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 322 din 10 mai 2011. În vigoare de la 13 mai 2011 până la 24 decembrie 2022.

The content of this article is intended to provide a general guide to the subject matter. Specialist advice should be sought about your specific circumstances.